“Ceea ce vrem să vedem este copilul în căutarea cunoaşterii, şi nu cunoaşterea în urmărirea copilului.” (George Bernand Shaw)
Din dorinţa de a transforma orele de istorie şi geografie în situaţii inedite şi eficiente de predare-învăţare-evaluare, promovez metode alternative de evaluare, precum portofoliul, proiectul, investigaţia, încurajând totodată munca în echipă şi autoevaluarea. La istorie încercăm să călătorim în timp, pornind de la rezultatul investigaţiilor elevilor, să descoperim civilizaţii străvechi, să analizăm moştenirea lăsată posterităţii, să învăţăm din greşelile trecutului, pentru a nu le mai repeta în prezent. Cu machetele în faţă, fără zeci de pagini memorate, doar cu o scurtă schiţă realizată în echipă sau individual, ora de istorie devine mult mai interesantă!
La geografie, încercăm să descifrăm unele taine ale Universului, să ne cunoaştem mai bine planeta, să înţelegem interacţiunile dintre învelişurile Terrei, să descoperim că nimic nu este la întâmplare, fiecare fenomen, proces având cel puţin o cauză şi măcar o consecinţă. Nu în ultimul rând, formăm atitudini responsabile faţă de mediu, pornind de la motto-ul “Respectând creaţia, respecţi Creatorul”!
Utilizarea metodelor alternative de evaluare a devenit o necesitate în condiţiile realizării unui învăţământ centrat pe elevi care tinde spre integrarea cunoaşterii. În noile condiţii, evaluarea se realizează prin “integrarea programelor şcolare de la ariile curriculare, discipline şi prin strategii specifice pentru evaluarea competenţelor”. Aceasta presupune realizarea relaţiilor necesare între elementele curriculare ale programelor: competenţe, conţinuturi, valori şi atitudini, strategii şi metode de evaluare. Nu mai putem să ne focalizăm doar pe evaluarea cunoştinţelor asimilate, ci trebuie să creăm situaţii de învăţare care să permită elevilor să demonstreze capacitatea de a interpreta sursele, de a utiliza limbajul de specialitate în contexte noi, de a utiliza informaţii provenite din medii informale de învăţare, conform cerinţelor formulate în competenţele generale şi specifice sau de a exprima opinii, argumente, de a aprecia anumite valori sau de a manifesta atitudini specificate în programele şcolare şi pe care trebuie să le formăm/evaluăm. (Gabriela Gruber, Didactica Istoriei şi formarea de competenţe, Târgovişte, 2016)
Lucrările de creaţie ale elevilor evidenţiază capacitatea de aplicare a cunoştinţelor. Ele relevă gradul atins în dezvoltarea proceselor intelectuale, precum şi capacitatea de sinteză. Lucrările de creaţie permit evaluarea cunoştinţelor, dar şi a tehnicii de realizare şi a originalităţii, a independenţei intelectuale a elevului. Pentru realizarea lor, elevul foloseşte metoda investigaţiei, care presupune culegerea informaţiei prin efort propriu.
Elevii de la Emanuel au reuşit să realizeze machete deosebite, planşe utile, bazate pe investigarea unor surse diferite de informare, acest efort creativ implicându-i şi pe părinţi.
“Şcoala trebuie să te înveţe a fi propriul tău dascăl, cel mai bun şi cel mai aspru.” (Nicolae Iorga)
Prof. Iştoc Ramona