Anii de liceu… pentru unii reprezintă o simplă etapă din viață, pentru alții un capitol încheiat însă pentru noi absolvenții clasei a XII-a A, profilul matematică-informatică de la Liceul Teologic Baptist “Emanuel” – Promoția 2008, a însemnat în mod cert, mult mai mult de atât.
Cei patru ani au fost poate cei mai frumoși ani ai adolescenței noastre de care mereu ne vom aduce aminte cu mare plăcere și nostalgie, îndeosebi datorită faptului că am avut parte de profesori valoroși ce au știut să ne motiveze și să ne stârnească interesul de a învăța prin dragostea și pasiunea cu care și-au făcut meseria de dascăli. Pe parcurs au devenit adevărați mentori deoarece au reușit să ne imprime în caracter, valori și principii demne de urmat. Desigur frumusețea anilor de liceu a constat și în colectivul format de noi ca și elevi. Am fost mai mult decât o clasa de elevi, o adevărată familie aflată sub tutela domnului profesor de matematică și diriginte, Cicortaş Marius, căruia îi vom rămâne mereu recunoscători pentru gândirea logico-matematică pe care ne-a ajutat să o dobândim și care s-a dovedit a fi atât de folositoare și după terminarea liceului, indiferent de calea ce am urmat-o.
Evenimentul din data de 29 iunie 2018, organizat ca o reuniune de zece ani de la terminarea liceului, a fost o întâlnire mult așteptată și emoționantă, dovadă fiind numărul mare de peste 20 de colegi veniți din diverse colțuri ale lumii și ale țării noastre.
Prima parte a întâlnirii s-a desfășurat în clădirea liceului pe porțile căruia am pășit cu mari emoții ca în prima zi de școală iar la revederea locurilor ce ani la rând ne-au slujit ca sală de clasă și laborator de matematică, noianul de amintiri ne-a copleșit ființa făcând nostalgia din sufletul nostru să devină și mai intensă.
Ne-am bucurat să ne revedem cu domnul diriginte Marius Cicortaș și cu o bună parte dintre profesori peste care umbra anilor parcă nu s-a așternut deloc. Am constatat cu mare bucurie că am rămas în amintirea profesorilor ca și o clasă muncitoare și unită așa cum și-a dorit întotdeauna domnul diriginte să fim.
Daca în anii de liceu, profesorii ne încurajau să îndrăznim: ”- La potențialul vostru… ” răsunând parcă și acum vorbele unuia dintre dumnealor, acum putem spune ca le-am urmat sfatul după ce am aflat că toți cei din această generație am urmat studii superioare iar unii dintre colegi obținând rezultate excepționale in domeniul de specialitate în care profesează.
A doua parte a întâlnirii s-a desfășurat într-un cadru festiv la unul din restaurantele din oraș unde am depănat amintiri frumoase, unele chiar haioase descrețind frunțile tuturor celor prezenți. Ne-am dat seama că anii de liceu pentru noi nu a reprezentat doar o trecere obișnuită a anilor, a însemnat legarea unor prietenii pe viață, pentru câțiva dintre colegi, mijlocul prin care și-au cunoscut partenerul de viață.
Învățătura primită în cei patru ani de liceu care ne urmărește şi azi, a fost aceea de a nu ne complace într-o stare de mediocritate, ci de a avea curajul să ne depășim limitele țintind cât mai sus. Numai așa vom putea rezolva corect ecuația vieții în care singurele constante rămân Dumnezeu și partea noastră care trebuie făcută prin studiu, muncă și pasiune, astfel indiferent de necunoscunetele ce le vom avea de întâmpinat, graficul vieții noastre să urmeze o direcție ascendentă cu limita +∞.
Ana-Maria Bodog (Ţeudan)
